LABORATOR DE ANALIZĂ A SOLULUI
Analiza fizico-chimică a solului
De ce este necesară analiza fizico-chimică a solului?
Solul reprezintă un ecosistem bogat și totodată foarte vulnerabil, este partea fertilă a scoarţei terestre şi un factor ecologic extrem de important, care împreună cu atmosfera constituie mediul de viață pentru plante și viețuitoare, printre care și omul.
Analiza fizico-chimică a solului este esenţială pentru a determina fertilitatea solului care urmează să fie cultivat, dar și pentru a stabili gradul de poluare a acestuia. Informaţiile care privesc nivelul de poluare şi nutriţie a solului pot conduce la stabilirea unor recomandări sau a unui program strategic pentru dezvoltarea zonei de unde se face prelevarea si analiza solului. Descoperă mai jos 3 tipuri principale de analize sol.
A. Analiza fizico-chimica a solului in cazul terenurilor agricole
În cazul terenurilor cultivabile, de exemplu, este extrem de important să se realizeze analize de sol pentru a se determina necesarul de nutrienți pentru culturi. Analizele de sol constituie un set de procese chimice care au menirea de a determina necesarul de îngrășăminte al plantelor, dar și alte proprietăți chimice și biologice ale solului care pot influența producția unei recolte și sănătatea plantelor.
Dacă se dorește înființarea unei culturi, analiza solului îi ajută pe fermieri să vadă dacă tipul respectiv de sol este potrivit pentru plantele pe care își propun să le cultive, dar și pentru stabilirea unui plan de fertilizare corespunzător. Această verificare ar trebui să fie realizată o dată la patru ani, fiindcă parametrii se pot schimba semnificativ în acest interval de timp.
Astfel, analiza fizico-chimică a solului este necesară pentru:
- determinarea cantității de nutrienți disponibili; la stabilirea randamentului programelor de fertilizare și la obținerea recomandărilor necesare;
- calcularea cantității necesare de îngrășăminte pentru fiecare cultură în parte;
- verificarea fiecărui tip de nutrient și stabilirea unui plan pentru compensare;
- determinarea tipului de cultură care se pretează pe acel tip de sol;
- estimarea riscului legat de prevenire a insuficienței sau a excesului nutritiv;
- stabilirea nivelului pH-ului din sol și altor parametri esențiali.
Pentru un plan serios de fertilizare sau remediere a solului, analiza fizico-chimică a solului este un pas important. Pe lângă aceasta, rezultatele analizei de sol depind foarte mult de prelevarea corectă a probei de sol care urmează să fie testată.
Recomandările în urma analizei solului se bazează pe specificul acestuia, cultura pe care fermierul dorește să o înființeze și recolta care se dorește a fi obținută. Este importantă cunoașterea amănunțită a tipului de sol, a cantității de substanțe nutritive, dar și a altor caracteristici care îi pot ajuta pe fermieri să stabilească mai exact productivitatea unei culturi și să realizeze un plan de fertilizare pentru o producție mai mare.
Bineînțeles, aceste analize au un rol important și din punct de vedere ecologic, stabilindu-se gradul de contaminare a solului cu substanțe nocive, poluante, caz în care s-ar putea propune remedii precum: bioremedierea solului (un proces care are ca scop curățarea solurilor, organismele vii fiind astfel folosite pentru a degrada contaminanții nocivi ecosistemelor, care se răspândesc în pământ și în apă, acestea au un rol crucial în reducerea contaminării pesticidelor toxice și a amprentei de carbon din mediu) sau conservarea solului (care vizează regenerarea activității biologice a solului pentru a crește calitatea și cantitatea randamentelor, pe lângă reducerea poluării ecosistemelor).
B. Analiza fizico-chimica a solului in zonele urbane industriale sau foste industriale si vecinătățile acestora
Analiza fizico-chimica pentru determinarea contaminarii solului si subsolului cu metale grele precum arsen, plumb, nichel, cupru, zinc, cadmiu, crom, fier, mangan, hidrocarburi, substante organice naturale si sintetice, este o problema majora cu care se confrunta zonele industriale sau foste industriale si vecinatatile acestora.
In utilizarea terenurilor contaminate (foste industriale) ca viitoare locatii rezidentiale, este esentiala atat cunoasterea concentratiilor de poluanti ai zonei respective cat si aplicarea corecta si corespunzatoare a planului de decontaminare astfel incat concentratiile de compusi chimici sa nu depaseasca valorile de prag sau limita maxima admisa pentru sanatatea umana. Solurile urbane, cu precadere cele din parcuri, spatii de joaca, zone de recreere au o influenta puternica asupra starii de sanatate a populatiei, Ingerarea de pamant si praf este una din cele mai importante cai de expunere a copiilor la contaminanti, acestia putand fi usor transferati in corpul uman.
C. Nămoluri și levigate
Namolul provine de la statiile de epurare si este un amestec de apa si pamant sau argila.
Levigatul este un lichid care trece printr-un material solid si extrage substante dizolvate sau in suspensie din materialul respectiv.
Compozitia chimica a namolului si levigatului se determina la depozitele de deseuri periculoase/nepericuloase, cu scopul de a cunoaste concentratiile substantelor periculoase asupra mediului inconjurator zonei de depozitare si de a lua masuri de incadrare a acestor substante in limita valorilor de prag considerata nepericuloasa pentru om si mediul inconjurator.
Analiza fizico-chimica a solului si subsolului, namolului si levigatului realizata in cadrul laboratorului nostru se refera la determinarea urmatoarelor elemente:
Cum se face prelevarea solului?
Pentru efectuarea corectă a unei analize de sol se întocmește un plan de prelevare. La acest punct, trebuie stabilite suprafețele de teren care urmează să fie analizate. Dacă există terenuri neuniforme, acestea nu trebuie luate neapărat în calcul, dacă reprezintă mai puțin de 10% din suprafața totală a terenului. Solul trebuie împărțit în parcele de aproximativ 10 ha, pentru culturile de câmp. Din aceste parcele vor fi prelevate probe de sol.
La prelevarea probelor de sol, trebuie ținut cont de reprezentativitatea acestora. Compoziția solului diferă cu adâncimea și cu condițiile meteorologice. Așadar, este important să se determine momentul potrivit pentru prelevarea probelor de sol. Acestea pot fi prelevate, în principiu, pe tot parcursul anului, însă cu respectarea anumitor condiții. Trebuie culese întotdeauna după recoltarea culturii anterioare, dar și la cel puțin 30 de zile din momentul aplicării îngrășămintelor. Dacă sunt recoltate după ploaie sau când nivelul de umiditate este foarte crescut, ele nu sunt recomandate pentru analiză, deoarece pot apărea erori la estimarea nivelului de azot, dar și din cauza nivelului de omogenizare. Atunci când solul poate fi sfărâmat în mână și nu se lipește, aceea reprezintă o probă corectă.
Cantitatea de sol prelevată depinde, de tipul de probă și de determinările care urmează a fi efectuate. Astfel, pentru sol, pentru caracterizarea totală a proprietăților solului (adică dimensiunea particulelor, textura, compoziția chimică) sunt necesare între 200-400 g de sol. Pentru analiza contaminanților din sol sunt necesare 5-100 g sol masă uscată.
Pentru prelevarea probelor de sol se utilizează diferite ustensile, cum ar fi cuțite, spatulă și mistrii, burghie, sfredele, tuburi de prelevare și drage folosite pentru prelevarea probelor de sedimente. Este important de reținut faptul că acestea trebuie să fie curate și fără rugină, pentru a nu contamina probele de sol. Va mai fi nevoie de un recipient din plastic pentru a măsura proba prelevată, pungi pentru ambalarea probei și un sac de polietilenă, pentru omogenizarea probei medii.
Probele pot fi prelevate în zig-zag, pe diagonală sau în alte moduri, în funcție de configurația terenului, acestea sunt considerate însă probe parțiale. Înainte de prelevare, este necesară îndepărtarea resturilor organice pe o adâncime de 2-3 cm. Probele se iau de la o adâncime de până la 25 de cm, pentru culturile de cereale, plante furajere și tehnice. Pentru pomii fructiferi și vița de vie, proba se prelevează de la o adâncime de 20-40 de cm. Proba se pune în pungi de hârtie sau de plastic etichetate. Probele parțiale trebuie amestecate într-un sac curat, din care se va extrage proba medie care nu trebuie să depășească 1000 g.
Probele de sol recoltate sunt trimise la laborator pentru a fi analizate. Dacă nu pot fi trimise imediat, se recomandă depozitarea lor în frigider, dar nu mai mult de 10-15 zile. După ce se analizează, se va primi interpretarea rezultatelor, împreună cu o recomandare pentru un plan de fertilizare. Analiza va conține informații despre azotul nitric, potasiu, calciu, fosforul asimilabil și magneziu, dar și despre pH-ul solului, textura acestuia și conductivitatea electrică.
Solicită o cotație de preț personalizată pentru analiza de probei de sol
Adresa laborator:
Puteti trimite mostra de sol sau ne puteti face o vizita la sediu.